Dacă salivezi în timpul somnului, este un semn că creierul tău…Vezi mai mult

De ce salivez în somn?

Salivarea apare atunci când produci prea multă salivă, ai dificultăți în a o menține în gură sau întâmpini probleme la înghițire. Producerea excesivă de salivă este cunoscută sub numele de sialoree sau hipersalivație. Deși salivarea în timpul somnului este normală, anumiți factori pot determina o salivare mai abundentă decât de obicei.

Poziția în care dormi

Poziția în care dormi poate influența cantitatea de salivă găsită pe pernă dimineața. Când dormi pe spate, gravitația determină în general ca excesul de salivă să rămână în gură sau să alunece în gât. În schimb, la persoanele care dorm pe o parte sau pe burtă, gravitația este mai probabil să tragă saliva în jos, spre pernă, ceea ce duce la salivare.

Dacă dormi pe o parte sau pe burtă și ai gura deschisă, este și mai probabil să salivezi în somn. Dormitul pe spate poate ajuta la reducerea salivării. De asemenea, poți lua măsuri pentru a respira pe nas și a-ți menține gura închisă în timpul somnului, cum ar fi utilizarea unei benzi pentru gură.

„Deși salivarea ocazională este frecventă și poate apărea în somnul profund, salivarea excesivă și frecventă poate semnala o problemă și ar putea indica o afecțiune medicală sau legată de somn. O evaluare atentă sub îndrumarea unui medic este adesea următorul pas potrivit.”

Infecții și alergii

Dacă suferi de o răceală, faringită streptococică sau alergii sezoniere, aceste afecțiuni pot inflama sinusurile și bloca căile respiratorii, forțându-te să respiri pe gură și să salivezi mai mult decât de obicei. Alte infecții, precum mononucleoza, amigdalita și infecțiile sinusale, pot de asemenea să conducă la salivare excesivă.

Boala de reflux gastroesofagian

Arsura la stomac este poate cel mai cunoscut simptom al bolii de reflux gastroesofagian (GERD), dar salivarea și disfagia (dificultatea de a înghiți) sunt și ele simptome frecvente. Persoanele cu GERD care prezintă disfagie pot avea senzația unui nod în gât, ceea ce poate duce la o salivare mai frecventă. În plus, atunci când esofagul este iritat sau blocat, corpul poate răspunde prin producerea unei cantități mai mari de salivă pentru a ameliora iritația, ceea ce duce la o salivare crescută.

Apneea obstructivă în somn

Apneea obstructivă în somn (AOS) este o tulburare respiratorie legată de somn care provoacă opriri temporare ale respirației în timpul somnului. Respirația pe gură este adesea asociată cu AOS sau o poate agrava. Respirația pe gură în timpul somnului poate favoriza salivarea, deoarece saliva poate ieși mai ușor când gura este deschisă. Discută cu medicul tău dacă experimentezi și alte simptome ale AOS, cum ar fi:

• Sforăit, gâfâit sau sufocare în somn

• Treziri nocturne

• Dureri de cap dimineața

• Dificultăți de concentrare în timpul zilei

• Somnolență diurnă

Bruxismul

Salivarea este frecvent asociată cu bruxismul în somn, adică scrâșnitul dinților în timpul somnului. Acest lucru poate avea legătură cu faptul că bruxismul este asociat cu respirația pe gură, deoarece saliva are mai multe șanse să iasă din gură atunci când aceasta rămâne deschisă în timpul somnului. Alte factori de risc frecvenți pentru bruxism includ sforăitul, agitația în somn și durata redusă a somnului.

Efecte secundare ale medicamentelor

Dacă urmezi un tratament medicamentos și salivezi noaptea, medicamentul poate fi cauza. Salivarea excesivă este un efect secundar al unor medicamente, inclusiv antibiotice, antipsihotice și medicamente utilizate pentru tratarea bolii Alzheimer. Dacă salivarea este menționată ca posibil efect secundar, nu întrerupe medicamentul fără a discuta mai întâi cu medicul. Împărtășește-i preocupările tale și întreabă dacă îți poate recomanda o alternativă care nu produce salivare excesivă.

Afecțiuni medicale subiacente

Sistemul nervos stimulează glandele salivare, ceea ce poate explica de ce dificultățile la înghițire și salivarea excesivă sunt frecvente în tulburările neurodegenerative. De exemplu, aproximativ 70% dintre persoanele cu boala Parkinson și până la 80% dintre cei cu paralizie cerebrală prezintă hipersalivație. Dificultățile de înghițire și salivarea excesivă pot apărea și ca urmare a:

• Epiglotitei

• Paraliziei Bell

• Sclerozei laterale amiotrofice (ALS)